VREMELNICÍE s. f. Însușire a ceea ce este vremelnic, faptul de a fi trecător; existență efemeră. – Vremelnic + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
VREMELNICÍE f. Situație vremelnică. /vremelnic + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
VREMELNICÍE s. efemeritate. (~ existenței noastre individuale.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
vremelnicíe s. f., art. vremelnicía, g.-d. vremelnicíi, art. vremelnicíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink